Surse
România a generat vineri 9 ianuarie 2026 o intensă dispută politică după decizia Ministerului Afacerilor Externe de a manda reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE–Mercosur. PSD cataloghează gestul drept „un act de trădare” al intereselor fermierilor şi cere premierului Ilie Bolojan să precizeze dacă a aprobat mandatul; partidul anunţă că va folosi toate pârghiile la nivelul Parlamentului European pentru a amenda acordul în favoarea agriculturii româneşti.
Contrastant, ministrul Apărării Radu Miruţă (USR) susţine decizia pe „date şi cifre”: în 2023 România a exportat către ţările MERCOSUR produse industriale de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale — sume care, după semnarea acordului, devin aproape zero, reprezentând un beneficiu direct pentru industrie. Miruţă notează că importurile din MERCOSUR în 2023 au fost simbolice pentru anumite segmente: 46 tone carne de vită (0,05% din contingent) — „o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul european pentru taxe” — şi circa 1.000 tone carne de pui faţă de o limită de 180.000 tone prevăzută în acord.
Consilierul prezidenţial Radu Burnete salută acordul ca pe o „veste foarte bună” pentru competitivitatea europeană. Documentele menţionează garanţii tehnice şi mecanisme de control (ANSVSA, ANPC) şi negocierea acordului pe parcursul a peste 25 de ani; totuşi fermierii şi unele state, precum Franţa, s-au opus.
Pe plan european majoritatea statelor au susţinut acordul la Bruxelles. Dezbaterea românească se concentrează acum pe evaluarea balanţei între câştigurile industriale estimate (176,5 mil. € exporturi; 47,4 mil. € taxe reduse) şi potenţialele riscuri pentru agricultură, precum şi pe clarificarea mandatului guvernamental şi a eventualelor măsuri de compensare pentru fermieri.
