Surse
Curtea Constituţională a României este programată să se pronunţe la sfârşitul săptămânii (şedinţă anunţată pe 27–28/12/2025) asupra sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind Legea pensiilor magistraţilor. Legea, parte din al doilea pachet adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului la 2/12/2025, prevede creşterea treptată, pe 15 ani, a vârstei de pensionare până la 65 de ani, majorarea perioadei minime de activitate la 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din salariul net.
Formula de calcul propusă este de 55% din media indemnizaţiilor brute şi sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafon net de 70%. ICCJ a sesizat CCR, argumentând că proiectul este neclar, creează discriminări (magistraţii ar fi limitaţi la 70% net, în timp ce alte pensii de serviciu au standard minim de 65% din brut) şi afectează independenţa justiţiei.
Instanţa supremă arată că, prin cumularea eşalonărilor, 45% dintre magistraţi vor înregistra o creştere bruscă a vârstei la 65 de ani şi 21% la 60–64 de ani. Premierul Ilie Bolojan a susţinut public necesitatea reformei din motive economice, invocând că „nu mai putem susţine pensionări la 48–52 de ani” şi referind un grup generational de circa 450.000 persoane care vor ieşi la pensie în anii următori.
CCR amânase deja o decizie pe 10/12; pronunţarea aşteptată va clarifica dacă legea respectă obligaţiile de claritate, previzibilitate şi deciziile anterioare ale CJUE, CEDO şi CCR. Miza este dublă: impact bugetar (posibile economii estimate de Guvern pe termen mediu) şi garantarea statutului constituţional al magistraţilor.
Un verdict pozitiv ar menţine reformele; unul negativ va obliga Executivul la reconfigurări legislative sau la noi controverse juridice şi politice.

