VLAD MERCORI, prezent în mediul online prin investigațiile sale despre politică și administrație, aduce în atenție o nouă poveste despre comune din România unde banii pentru indemnizațiile de handicap par să fi crescut brusc și disproporționat.
Povestea începe în comuna Ștefan cel Mare din județul Olt, condusă de primarul Măgureanu Viorel Marius, ales pe listele PNL. În această localitate trăiesc oficial 1.499 de oameni, iar primăria achită anual pentru indemnizații destinate persoanelor cu handicap suma de 5.258.852 de lei, aproximativ 1 milion de euro. Practic, aproape 60% din bugetul total al comunei se duce pe aceste plăți sociale.
Datele folosite în analiză arată că valoarea indemnizațiilor diferă în funcție de gradul de handicap: de la 450 de lei pe lună pentru handicap grav până la 1.163 de lei pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Dacă se ia drept reper o medie estimată de 600 de lei pe beneficiar, rezultă că în Ștefan cel Mare ar fi circa 730 de persoane care încasează indemnizație de handicap. Cu alte cuvinte, statistic, aproape unul din doi locuitori ai comunei figurează ca persoană cu dizabilități.
Un asemenea procent ridicat stârnește, în mod firesc, întrebări legate de modul în care au fost făcute încadrarea și evaluarea medicală. Fără a arunca acuze directe, investigația atrage atenția că asemenea cifre sunt greu de pus pe seama unei situații sociale sau medicale obișnuite. Pentru o comună rurală, concentrarea unui număr atât de mare de persoane încadrate cu handicap este, cel puțin din punct de vedere statistic, neobișnuită.
Cazul din Olt nu este însă singular. Analiza continuă cu următoarele trei comune din clasamentul național al ponderii cheltuielilor cu indemnizațiile de handicap în bugetele locale, toate aflate în județul Caraș-Severin. În aceste localități, mai mult de jumătate din buget se duce tot pe astfel de indemnizații, fapt care alimentează suspiciunile privind modul în care sunt emise și folosite certificatele de handicap în zonă.
În comuna Șopotu Nou, unde locuiesc 896 de persoane, sumele plătite pentru indemnizații de handicap îl depășesc chiar pe cele din Ștefan cel Mare: 5.392.053 de lei pe an. Aplicând aceeași medie estimată de 600 de lei lunar pentru fiecare beneficiar, rezultă că, teoretic, aproape întreaga populație ar trebui să fie încadrată cu un anumit grad de handicap. Paradoxul este cu atât mai mare cu cât, la ultimele alegeri locale, prezența la urne a atins 76%.
Faptul că, la nivel de statistici, un procent atât de mare dintre oameni ar fi persoane cu dizabilități, dar în același timp participarea la vot rămâne foarte ridicată, întărește suspiciunile de posibile abuzuri sau de încadrare formală în grad de handicap. În analiză se amintește că handicapul nu înseamnă doar imposibilitatea de deplasare, însă diferența dintre ceea ce sugerează cifrele și imaginea așteptată a unei comunități rurale este greu de trecut cu vederea.
Lista comunelor cu probleme nu se oprește aici. Alte două localități din Caraș-Severin apar cu cheltuieli deosebit de mari pentru aceste ajutoare. Dalboșeț, cu 1.364 de locuitori, alocă în jur de 1,2 milioane de euro anual pentru indemnizații de handicap. La Lăpușnicel, tot în Caraș-Severin, suma ajunge la aproximativ 600.000 de euro pentru doar 770 de locuitori, ceea ce reprezintă, din nou, o felie uriașă din bugetul comunei direcționată spre acest tip de plăți.
Potrivit analizei, dacă sunt luate primele 25 de comune din țară în funcție de ponderea indemnizațiilor de handicap în bugetul local, în acest grup apar încă aproximativ trei comune din același județ Caraș-Severin. Faptul că atât de multe cazuri se adună într-o singură zonă administrativă ridică semne de întrebare despre posibile rețele locale care ar facilita obținerea certificatelor de handicap sau despre lipsa unor verificări serioase.
În urma acestor date, Vlad Mercori a cerut o reacție oficială de la ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole. Acesta a admis că situația i se pare cel puțin suspectă și a anunțat că va trimite Corpul de Control pentru a verifica modul în care au fost acordate și plătite indemnizațiile în comunele semnalate în investigație.
Verificările promise de minister ar trebui să stabilească dacă numărul foarte mare de persoane încadrate cu handicap în aceste localități reflectă realitatea medicală și socială sau dacă, dimpotrivă, există nereguli în sistemul de evaluare și în acordarea drepturilor. Concluziile acestei anchete sunt așteptate pentru a vedea dacă sumele uriașe cheltuite acoperă nevoi sociale reale sau dacă ele ascund abuzuri și complicități la nivel local.
