Astăzi, 14 septembrie, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, la Mănăstirea Hadâmbu din județul Iași are loc un eveniment deosebit, ce adună credincioși din toate colțurile țării: procesiunea „Drumul Crucii”. Slujba religioasă este oficiată de către Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, alături de un sobor de preoți și diaconi. Acest eveniment special, unic în România, marchează sfințirea a paisprezece troițe, așezate de-a lungul unui traseu care amintește de Drumul Crucii parcurs de Mântuitorul Iisus Hristos în urmă cu aproape două milenii. Troițele, înșiruite de la baza Dealului Mare până pe culmea acestuia, simbolizează cele 14 opriri făcute de Iisus pe drumul spre Golgota, opriri ce amintesc de judecata, osândirea și condamnarea Sa la moarte.
Drumul Crucii, tradiție cu rădăcini adânci Inițial, Drumul Crucii a fost comemorat în Ierusalim, locul unde evenimentele originale au avut loc. Tradiția a prins viață în mod oficial după ce Sfântul Împărat Constantin cel Mare a acordat libertate creștinismului. De-a lungul timpului, acest traseu sacru a fost completat cu cele 14 opriri simbolice, devenind un pelerinaj de neuitat pentru credincioșii din întreaga lume. În prezent, acest drum este refăcut de trei ori pe an la Ierusalim: în Duminica Floriilor, în Joia Mare și în dimineața Vinerii celei Mari. Procesiunea „Drumul Crucii” de la Mănăstirea Hadâmbu este o replică a celui din Țara Sfântă și respectă aceeași structură simbolică și liturgică.
Mănăstirea Hadâmbu și începuturile Drumului Crucii Mănăstirea Hadâmbu, fondată în 1659, este un loc de rugăciune și reculegere care a renăscut după anul 1990, datorită eforturilor arhimandritului Nicodim Gheorghiță și ale micii comunități de călugări. Ideea realizării unui Drum al Crucii la Hadâmbu a apărut în urmă cu 17 ani și a fost concretizată prin ctitorirea unei troițe stefaniene, inspirată din crucea purtată de Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt. Procesiunea religioasă de aici adună anual mii de credincioși și continuă să îmbogățească spiritual viața comunității.
Tradiții și superstiții de Ziua Crucii Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este cunoscută și sub alte nume, precum Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui, fiind un moment ce marchează trecerea de la vară la toamnă. În tradiția populară, Ziua Crucii este asociată cu diverse obiceiuri și superstiții. Se crede că în această zi reptilele încep să se retragă pentru a hiberna, iar busuiocul sfințit are puteri vindecătoare, fiind folosit pentru protejarea păsărilor și caselor. De asemenea, strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși, fiind lăsați ca ofrandă pentru păsările cerului, sub denumirea „strugurii lui Dumnezeu”.
Acest eveniment special de la Mănăstirea Hadâmbu aduce împreună tradiția religioasă și obiceiurile populare într-o zi de rugăciune și reculegere, oferind credincioșilor un prilej de a se apropia mai mult de valorile spirituale și de istoria credinței lor.
