Surse
03/01/2026
03/01/2026
04/01/2026
04/01/2026
04/01/2026
04/01/2026
04/01/2026
04/01/2026
În noaptea de 3–4 ianuarie 2026 Statele Unite au desfăşurat o operaţiune militară rapidă în Venezuela care a dus la capturarea preşedintelui Nicolás Maduro, anunţată public de preşedintele Donald Trump. Expertul N.R.
Jenzen‑Jones a estimat implicarea forţelor speciale şi a unui pachet aerian robust, menţionând „cel puţin o duzină” (≈12) de elicoptere plus aeronave cu aripi fixe. După capturare, presa americană a relatat transferul lui Maduro la Metropolitan Detention Center din Brooklyn pentru proceduri în legătură cu acuzaţii de narcoterorism.
Ca ripostă internă, Curtea Supremă a Venezuelei l‑a desemnat pe Delcy Rodríguez preşedinte interimar, fără a declara încă absenţa definitivă a lui Maduro; judecătorii vor decide cadrul juridic pentru continuitatea statului. Evenimentul a declanşat şoc pe pieţele globale: analiştii avertizează despre creşterea volatilităţii şi cereri mai mari de prime de risc; unii speculează la redeschiderea investiţiilor în sectorul energetic.
Contextul economic e crucial: Venezuela deţine aproximativ 303 miliarde de barili (≈17% din rezervele mondiale), dar producţia a scăzut de la 3,5 milioane bpd în anii 1970 la sub 2 milioane bpd în 2010 şi la circa 1,1 milioane bpd anul trecut (~1% din producţia mondială). Ţara are datorii estimate la ≈10 miliarde USD către China şi parteneriate cu companii precum Chevron, CNPC, ENI, Total şi Rosneft. Rusia, creditor major, riscă pierderi „de miliarde” în urma schimbării regimului.
Reacţii diplomatice includ poziţii ale UE şi declaraţii din România (premier Ilie Bolojan) despre alinierea la poziţia europeană şi lipsa unei reprezentanţe diplomatice române la Caracas. Previziunea comună: efecte geopolitice şi economice semnificative, dar o relansare stabilă a producţiei petroliere ar necesita ani de investiţii şi ridicarea sancţiunilor.



