Surse
Consiliul pentru Pace propus de administraţia americană stârneşte reacţii mixte în Europa şi în România. Ministrul de externe italian Antonio Tajani a anunţat că Italia exclude participarea din cauza unor „obstacole constituţionale insurmontabile”, iar premierul Giorgia Meloni afirmase anterior că în „configuraţia actuală” consiliul ridică probleme constituţionale.
Aproximativ 24 de state au semnat acordul iniţial la Davos, luna trecută. Prima reuniune inaugurală este programată la Washington pe 19 februarie; preşedintele Nicuşor Dan spune că a primit invitaţia şi că decizia participării va fi luată după negocieri privind formatul şi statutul statelor non-membre.
Lideri precum Viktor Orban şi-au anunţat intenţia de a participa. În România, politicienii Sorin Grindeanu (PSD) şi George Simion (AUR) susţin aderarea, în timp ce anumite comentarii locale invocă costuri de circa 1 miliard de dolari anual atribuţi jumătate în glumă proiectului pentru statut de membru permanent.
Oficialii americani prezenţi la discuţii includ JD Vance şi Marco Rubio. Principalele probleme semnalate sunt: compatibilitatea cu constituţiile naţionale, formatul decizional şi modul de includere a statelor non-membre.
Dezbaterile continuă până la reuniunea din 19 februarie. Analiza publică se concentrează pe transparenţa fondurilor, mecanismele de control juridic şi implicaţiile geopolitice pentru NATO şi relaţiile bilaterale cu Statele Unite pe termen lung.
