Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) își propune să clarifice și să definească abandonul universitar, o problemă persistentă în învățământul superior românesc. Aceasta inițiativă vine în contextul în care, la nivel național, fenomenul nu este standardizat, iar lipsa unei definiții precise îngreunează colectarea unor date relevante. Noua echipă managerială își propune să stabilească o bază de referință care să ajute în interpretarea și soluționarea cauzelor abandonului universitar.
Provocările definirii fenomenului
O întrebare centrală este: Ce reprezintă exact abandonul universitar? Există cazuri în care studenții renunță temporar la studii și revin ulterior. Aceștia ar trebui considerați ca exemple de abandon final? Dinamismul sistemului educațional, în care unii studenți își întrerup studiile, dar revin ulterior, complică definirea precisă a abandonului. În lipsa unei entități centralizate care să se ocupe de statistici pe această temă, informațiile existente sunt subiective și fragmentate.
Cauzele abandonului, conform rectorului UAIC
Rectorul UAIC, prof. univ. dr. Liviu George Maha, a subliniat câteva motive care stau la baza deciziilor studenților de a abandona studiile:
- Lipsa orientării profesionale: Mulți elevi de liceu nu primesc îndrumare corespunzătoare pentru a-și alege viitoarea carieră. Rectorul sugerează că liceele ar trebui să ofere o evaluare a competențelor elevilor, ghidându-i spre domenii potrivite abilităților lor.
- Presiunea familială: Deciziile de înscriere la facultate sunt influențate de părinți, unii studenți fiind forțați să urmeze un anumit program de studii, indiferent de propriile lor aspirații. Aceste decizii au efecte de lungă durată asupra personalității și carierei viitoare ale tinerilor.
- Așteptări neconforme: Studenții vin cu așteptări despre anumite programe de studii, însă ulterior realizează că domeniul ales nu le este potrivit. Informațiile insuficiente sau neclare contribuie la această confuzie.
- Pragmatismul și viața profesională: La nivel de masterat, mulți studenți se angajează, iar programul de muncă devine incompatibil cu studiile. În astfel de cazuri, studenții decid să renunțe la cursuri pentru a evita o implicare superficială.
Concluzie
Inițiativa UAIC de a defini clar fenomenul abandonului universitar este un pas necesar pentru a putea lua măsuri informate și a sprijini mai bine studenții.
