Credincioșii din toată țara îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în apele râului Iordan. Acesta este considerat cel mai important proroc și face legătura dintre Vechiul și Noul Testament.
În ziua Sfântului Ioan se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, început de Sfântul Nicolae pe 6 decembrie. Este o zi de bucurie pentru peste 2 milioane de români care poartă numele Ioan, Ioana sau derivatele acestora.
Lăcașuri de cult din Iași cu hramul Sfântului Ioan
- Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Bucium: Un loc de rugăciune și reflecție pentru credincioșii ieșeni.
- Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” de pe strada I.C. Brătianu: Cunoscută pentru atmosfera sa liniștitoare și slujbele deosebite dedicate acestei sărbători.
Tradiții și obiceiuri din Moldova de Sfântul Ioan
În zona Moldovei, sărbătoarea este marcată prin ritualuri și practici menite să aducă binecuvântare și protecție:
- Colacul de Ioan: Dimineața, gospodinele coc un colac sau o pâine mare, adusă apoi la biserică pentru a fi sfințită. Colacul simbolizează belșugul și protecția divină asupra casei și familiei.
- Protecția animalelor: Gospodarii stropesc animalele cu agheasmă și fac semne de cruce pe ușile grajdurilor pentru a le feri de boli și spirite rele.
- Purificarea locuinței: Casele sunt măturate și stropite cu apă sfințită pentru a alunga energiile negative și a atrage prosperitatea.
- Vremea zilei: Se crede că vremea din ziua Sfântului Ioan poate prezice starea vremii pentru întregul an.
Superstiții și semnificații
- Se spune că cine nu este vesel de Sfântul Ioan va avea necazuri tot anul.
- Gospodinele evită folosirea cuțitelor, preferând să rupă pâinea cu mâna, ca semn de respect pentru martiriul sfântului.
- Este o zi a curățeniei și a pregătirii pentru un an mai bun, fiind considerată ocrotitoare pentru prunci și familii.
Astfel, sărbătoarea Sfântului Ioan nu este doar un prilej de rugăciune, ci și un moment de purificare spirituală și de întărire a legăturilor familiale și comunitare.
