Deși multe comune din jurul Iașului îndeplinesc condițiile pentru a deveni orașe, primarii refuză schimbarea, considerând că viața „la țară” aduce mai multe avantaje.
Comune precum Miroslava, Valea Lupului sau Ciurea au o populație care depășește pragul minim de 10.000 de locuitori, conform ultimului recensământ, și ar putea oricând să devină orașe. Cu toate acestea, edilii acestor localități evită schimbarea statutului administrativ din mai multe motive.
De ce contează?
- Beneficiile economice ale statutului de comună: Primarii subliniază că impozitele și taxele mai mici fac viața mai accesibilă pentru locuitori.
- Cerinte stricte pentru a deveni oraș: Transformarea în oraș presupune îndeplinirea unor criterii riguroase, cum ar fi existența unor rețele extinse de apă și canalizare, un sistem de sănătate dezvoltat și o infrastructură modernizată. În unele cazuri, actualele orașe mici din România nici măcar nu îndeplinesc aceste standarde.
La ce să ne așteptăm în viitor?
Primarii comunelor mari, cum ar fi Miroslava și Ciurea, preferă să dezvolte infrastructura locală fără să schimbe statutul administrativ, menținând avantajele fiscale. Totodată, există idei precum reorganizarea suburbiilor din jurul Iașului pe modelul Bucureștiului, pe sectoare, însă astfel de planuri sunt încă departe de a fi implementate.
Ce spun experții?
Conform unor specialiști în geografie urbană, orașele mici din România, cu populații sub 5.000 de locuitori, ar trebui revizuite. Aceștia propun o reorganizare a teritoriului, astfel încât localitățile cu peste 8.000 de locuitori să fie considerate orașe reale.
