Surse
Declaraţiile preşedintelui american Donald Trump despre „nevoia” de Groenlanda au provocat, între 5 şi 6 ianuarie 2026, reacţii ferme din partea Danemarcei, Groenlandei şi altor state europene. Trump a afirmat într‑un interviu că „avem nevoie de Groenlanda” pentru securitate şi a legat‑o de operaţiunea militară recentă în Venezuela, unde forţe speciale americane au capturat liderul Nicolás Maduro şi soţia sa.
Prim‑ministrul danez Mette Frederiksen a respins ideea ca „absurdă” şi a avertizat că o invazie americană ar pune în pericol NATO; premierul groenlandez Jens‑Frederik Nielssen a spus „Gata, ajunge!” şi a cerut respectarea dreptului internaţional. Groenlanda are circa 57.000 de locuitori, este teritoriu autonom al Regatului Danemarcei şi găzduieşte deja baze americane — în Războiul Rece au existat aproximativ 10 astfel de baze.
Trump a menţionat posibilitatea unei decizii „în aproximativ două luni” sau „în 20 de zile”. Pe 21 decembrie a fost numit Jeff Landry trimis special pentru Groenlanda. China şi mai multe capitale europene au criticat retorica, iar Franţa şi ţările nordice au exprimat solidaritate cu Danemarca.
Conflictul ridică îngrijorări privind suveranitatea, resursele minerale neexploatate şi stabilitatea alianţelor occidentale. UE, NATO şi organizaţii internaţionale cer dialog şi respectarea autodeterminării în concordanţă cu dreptul internaţional pe termen lung imediat.



