Surse
Tensiunile transatlantice au escaladat după anunţul preşedintelui american Donald Trump, pe 18 ianuarie 2026, că va impune taxe vamale iniţiale de 10% pentru opt state europene care s-au opus planurilor sale privind achiziţia Groenlandei, taxă ce urmează să crească la 25% începând cu 1 iunie şi să rămână în vigoare „până la încheierea unui acord complet”. 8 ţări vizate sunt enumerate: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Olanda şi Finlanda. Miza militară a fost invocată de Trump ca motiv — o „mică unitate” sau „câteva zeci” de militari NATO au aterizat la Nuuk pentru recunoaştere — iar reacţiile europene au fost rapide: preşedintele Consiliului European António Costa a criticat tactica, cerând deschiderea pieţelor, iar preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a avertizat că taxele „ar submina relaţiile transatlantice” şi ar putea declanşa o spirală descendentă.
Franţa, prin Emmanuel Macron, şi Marea Britanie, prin Keir Starmer, au promis răspunsuri coordonate; o reuniune extraordinară a ambasadorilor UE a fost convocată la Bruxelles. În paralel au avut loc proteste: „mii” de oameni au manifestat în Nuuk, Copenhaga şi alte oraşe daneze împotriva anexării.
În România, preşedintele Nicuşor Dan a declarat pe 18 ianuarie că este „profund îngrijorat” de escaladare şi a cerut reluarea discuţiilor diplomatice la nivel adecvat. Contextul economic şi comercial include semnarea unui acord Mercosur în Paraguay — rezultat după peste 25 de ani de negocieri — citat de liderii UE ca parte din efortul de diversificare în faţa presiunilor comerciale.
Situaţia rămâne volatilă: termenele concrete (1 februarie pentru 10% şi 1 iunie pentru 25%), numărul ţintelor (8) şi prezenţa militară în Groenlanda menţin nivelul de alertă diplomatică şi economică.
