Listele electorale pentru alegerile locale din Iași, programate pentru 9 iunie, evidențiază o dominanță clară a bărbaților printre candidați. Datele arată că marea majoritate a candidaților sunt bărbați, femeile fiind mult mai puțin reprezentate.
De exemplu, pentru Consiliul Județean Iași sunt 325 de candidați, dintre care 75% sunt bărbați și doar 25% femei. La Consiliul Local Iași, din totalul de 269 de candidați, 187 sunt bărbați (69,6%) și 82 sunt femei (30,5%).
Analizând listele partidelor, cele mai puține femei se regăsesc la Partidul PP (20%) și PUSL (23,3%), în timp ce Partidul PSI (61%), AUR (39,5%) și SOS România (39,5%) au cele mai multe femei pe liste. UDMR are 30,2% femei pe liste.
Pentru șefia Consiliului Județean, sunt înscriși 8 candidați, dintre care doar unul este femeie, Iuliana Rățoi de la Partidul „Pro România” (12%). La Primăria Iași, sunt 9 candidați, din care 8 sunt bărbați (88,8%) și o singură femeie, Cosette Chichirău de la Partidul „Curaj” (11,2%).
În 2022, Gabriela Firea a propus un proiect de lege în Parlament prin care femeile ar trebui să ocupe cel puțin 30% din listele electorale și locurile din consiliile de administrație ale companiilor de stat.
De ce nu candidează mai multe femei?
Psihoterapeutul ieșean Mioara Claudia Rusu a oferit câteva explicații pentru această situație: „Viziunea oamenilor asupra lumii, felul în care oamenii gândesc și văd viața și lumea. Este greu de crezut, dar în multe țări, femeile sunt încă văzute ca fiind inferioare. Astfel, le este dificil să dețină posturi de prestigiu deoarece se crede că sunt slabe, fragile și incapabile să ia decizii în situații critice. Și s-ar crede că doar bărbații au această viziune, dar și multe femei au aceeași percepție.”
Rusu a adăugat că stereotipurile de gen și dublul standard joacă un rol important: „Atribuirea statusurilor în societate în funcție de gen și discriminarea de gen sunt obstacole majore. Ce este permis unui bărbat nu este întotdeauna permis unei femei sau i se acceptă mai greu.”
Se pare că și complexele de inferioritate pe care unele femei le au în raport cu bărbații contribuie la această problemă. „Credeam că bărbații sunt singurii care văd femeile ca fiind inferioare. Dar recent, am aflat că și femeile se consideră inferioare. De aceea se expun mai puțin și participă în număr mic la viața politică a comunității în care trăiesc. Nu pentru că nu ar avea ceva de zis, ci pentru că sunt mai puțin încurajate și susținute moral și financiar,” a explicat Rusu.
Sociologul Ciprian Iftimoaei a subliniat într-un articol publicat în „Ziarul de Iași” că indicele egalității de gen 2022, care măsoară situația egalității între femei și bărbați în Uniunea Europeană, arată că progresele sunt foarte lente, cu o creștere de doar 0,6 puncte față de 2021. Punctajul mediu la nivelul UE în 2022 este de 68,6 puncte din 100, cu doar 5,5 puncte mai mare decât în 2010. Suedia, Danemarca și Țările de Jos au cele mai bune punctaje, în timp ce Grecia, Ungaria și România depun eforturi considerabile pentru a promova egalitatea de gen.
