Știri verificate
Toate știrile de pe acest site sunt verificate înainte de publicare. Folosim cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor și pentru a analiza traficul pe site.
Acasă Uncategorized Primăriile ieșene au stat și anul trecut cu mâna întinsă la guvernul...

Primăriile ieșene au stat și anul trecut cu mâna întinsă la guvernul de la București

0

Primăriile din județul Iași au continuat și anul trecut să depindă semnificativ de alocările bugetare de la guvernul central, o tendință care se menține de ani buni. Această dependență de bugetul de stat este evidentă în contextul anului pre-electoral 2023, reflectată printr-o scădere a gradului de autofinanțare.

Comuna Ceplenița, un exemplu pozitiv

Datorită fondurilor europene folosite pentru construirea rețelei de gaz, comuna Ceplenița a devenit una dintre comunitățile cel mai puțin dependente de alocările bugetare de la București. În 2023, sumele provenite de la guvern au reprezentat doar 38,9% din bugetul total al comunei. În comparație, fondurile europene au contribuit cu 12,3 milioane de lei, în timp ce guvernul a alocat doar 8,3 milioane. Astfel, veniturile totale ale comunei au ajuns la 21,4 milioane de lei.

Performanțe contrastante în județ

În 2022, comuna Țuțora a avut cea mai mică dependență de fondurile guvernamentale, cu doar 29,8%, datorită utilizării eficiente a fondurilor europene.

Pe de altă parte, comunitățile mari precum municipiile Iași și Pașcani, alături de comunele suburbane Miroslava și Valea Lupului, au înregistrat un raport de performanță cuprins între 50-60%. În contrast, comuna Dolhești a depășit 100% (107,38%) din cauza unei rambursări de fonduri europene, fiind nevoită să returneze 1,65 milioane de lei.

Dependență ridicată și autofinanțare scăzută

Comunele Moșna, Scânteia și Tansa au înregistrat cele mai mari procente de dependență de fondurile de la București, bugetele lor fiind constituite în proporție de peste 94% din sumele primite de la guvern. Orașele Hârlău și Podu Iloaiei se află într-o situație similară.

Autofinanțare în scădere

Miroslava rămâne lider în ceea ce privește gradul de autofinanțare, cu 37,6%, urmată de Rediu și Valea Lupului. Cu toate acestea, toate cele 99 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) au înregistrat o scădere a acestui indicator comparativ cu anul anterior. De exemplu, Consiliul Județean Iași a avut un grad de autofinanțare de doar 1,56%, în scădere față de 5,89% în 2022.

Venituri și cheltuieli la nivel de județ

În 2023, veniturile totale ale bugetelor locale din județul Iași s-au ridicat la peste 3,75 miliarde de lei, în creștere cu 14% față de 2022. Cheltuielile au crescut cu 12%, ajungând la 3,71 miliarde de lei.

Lipsa transparenței și încrederea în autorități

Deși Ministerul Dezvoltării a prezentat situația veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale, lipsa unor date complete, cum ar fi încasările din impozitele pe proprietăți, afectează calculul indicatorilor de performanță ai administrațiilor locale. Această lipsă de transparență poate diminua încrederea în autoritățile locale și centrale. Totuși, există câteva excepții care confirmă regula generală a lipsei de transparență.

Primăriile ieșene trebuie să găsească soluții pentru a reduce dependența de fondurile guvernamentale și să își îmbunătățească capacitatea de autofinanțare, pentru a asigura o gestionare eficientă și sustenabilă a bugetelor locale.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Exit mobile version