La Cluj, în timpul evenimentului „Construction & Infrastructure Summit”, Cristian Erbașu, perceput drept unul dintre cei mai influenți și credibili antreprenori din construcții din România, a reluat, cu accente critice, tema privilegiilor acordate companiilor din Turcia, evidențiind faptul că, în opinia sa, funcționează „o strategie de țară” prin care statul turc își susține în mod sistematic propriile firme pentru a câștiga contracte în Europa, finanțate din fonduri europene, cu scopul explicit de a aduce valută în economia turcă.
El a atras atenția că, spre deosebire de modelul aplicat de Ankara, firmele românești nu beneficiază de un suport echivalent atunci când încearcă să pătrundă pe alte piețe, remarcând tranșant: „Noi nicăieri în altă parte nu avem acces la fel”. Erbașu a menționat că fiecare stat își configurează propria strategie și, tocmai din acest motiv, nu dorește „să comenteze mai mult” subiectul, reamintind că, în trecut, când a încercat să îl abordeze public, „a ieșit…”.
În încheierea intervenției, el a făcut trimitere la o luare de poziție mai veche, care generase un val amplu de reacții și a fost catalogată drept unul dintre primele semnale de alarmă privind tendința de monopolizare a pieței construcțiilor din România de către companiile turcești. Astfel, la 15 martie 2025, în cadrul aceluiași eveniment organizat la Cluj, Erbașu declara public: „Statul roman se preda 100% unui numar mare de firme turcesti. Eu sper ca legal si nu ilegal.”
În aceeași intervenție, el a introdus și perspectiva europeană, explicând că, în dialogurile purtate între federațiile membre ale confederației europene – din care face parte și organizația din Turcia – un participant a ridicat chestiunea rolului jucat de firmele turcești, iar el a încercat „să îl mai amplifice”. Potrivit lui Erbașu, conducerea discuțiilor, în care erau implicați inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene, a blocat imediat subiectul, preferând să îl închidă, pe motiv că Turcia este percepută „ca un partener absolut necesar Europei”.
Reacțiile nu au întârziat să apară nici din tabăra companiilor turcești, un exemplu recent fiind conflictul cu Gulermak, societate care l-a acuzat pe Erbașu că nu și-a respectat angajamentele la „metroul lui Băluță”, episod ce ilustrează, în fapt, escaladarea tensiunilor existente în sectorul construcțiilor.
